Mulți dintre noi cei
care credem în infailibilitatea Scripturii avem o strângere de inimă citind
pasajele Vechiul Testament în care Dumnezeu poruncește exterminarea completă a
unor națiuni întregi. Toată Scriptura e inspirată, dar nu toată Scriptura are
aceași valoare în a descoperi caracterul lui Dumnezeu.
”Legea a fost dată
prin Moise, dar harul și adevărul au venit prin Hristos”. ”Dumnezeu a vorbit în
trecut în multe feluri, dar la finalul acestor vremi ne-a vorbit prin Fiul,
care este oglindirea slavei lui, întipărirea exactă a ființei Lui” Isus spune
că Ioan a fost cel mai mare profet dintre cei dintre cei aflați sub vechiul
legământ, dar El, Hristos are o mărturie mai mare decât al lui Ioan și implicit
decât toți cei de sub vechiul legământ.
”Cine m-a văzut pe
mine, l-a văzut pe Tatăl” ”Nimeni nu vine la Tatăl, decât prin Mine” Prin
contrast: nu prin lege, nu prin ritualurile VT. Cine l-a văzut pe Isus, l-a
văzut pe Tatăl. În VT, Dumnezeu se descoperă pe sine după puterea de înțelegere
a popoarelor primitive ale acelor vremi și pare uneori să fie similar cu
zeitățile naționaliste și etnocentrice ale acelor vremi.
La fel cum un
misionar merge într-o țară și treptat se întrupează în cultura acelor locuri și
prin faptul că la început învață cultura și nu ia poziție față de lucrurile
negative ale culturii, pare că în perioada de acomodare, el aprobă și aspectele
negative ale culturii, la fel, Dumnezeu, ”din pricina împietririi inimii” lor
se acomodează acelor mentalități, nu pentru că El este așa, ci pentru că el
cunoaște gradul de deschidere și capacitatea de înțelegere a celor cu care El
lucrează și pentru că vrea ca în final să le descopere adevărata imagine a Sa
și să corecteze acele aspect negative pe care pare că și El le-ar susține.
Când combini cele
două portrete ale lui Dumnezeu, iese o imagine compozită și falsă despre
Dumnezeu, imagine care ne blochează pe mulți dintre noi să ne încredem pe
deplin în El, pentru că ne zicem:
”Dumnezeu e bun, dar
nu ști niciodată când îl apucă un acces de nervi din senin și cine știe ce vei
păți! Nu poți să te încrezi în cineva cu personalități multiple. E impredictibil,
capricios și instabil. ”
Evrei 10.1 În adevăr, Legea,
care are UMBRA bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu
poate niciodată, prin aceleaşi jertfe, cari se aduc neîncetat în fiecare an, să
facă desăvîrşiţi pe cei ce se apropie.
Coloseni 2:16- 17 ” Nimeni dar să nu
vă judece cu privire la mîncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare,
cu privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat, cari sînt UMBRA lucrurilor viitoare, dar trupul este al
lui Hristos. ”
Aspecte ale Vechiului Testament reflectă nu imaginea, ci umbra
caracterului lui Dumnezeu. Ele nu arată adevărata persoană, caracterul,
personalitatea, tridimensionalitatea ei, ci doar conturul neclar al ei. Umbra
nu arată doar cum e persoana a cărei umbră e proiectată, ci și cum NU e acea
persoană.
Nu Isus e ca Dumnezeu, ci Dumnezeu e ca Isus!
Isus nu e naționalist, misogin, homofob, arogant, sexist, cu agendă
politică și materială, manipulativ și ambivalent. Dumnezeu e ca Isus: adevărat,
iubitor, drept, integru, milostiv și iubitor al tuturor creațiilor pentru care
și-a dat viața să le răscumpere de sub tirania păcatului și al lui Satan.
Nu am timp de mai multe detalii acum, dar mai vreau să scriu
despre asta.
Deocamdată e cea mai bună explicație pe care o explorez despre
imaginea combinată a lui Dumnezeu în VT și NT. Sunt curios ce credeți. Ar fi
fain un dialog pe tema asta.
Cei care vreți să auziți mai multe și o explicație în detaliu a
acestei poziții vă recomand să-l ascultați pe Greg Boyd aici:
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereDraga Adi,
RăspundețiȘtergerePare interesanta abordarea ta, desi nu o pot accepta intr-o buna masura.
Mai ales tot ce vine in spatele afirmatiei:
"Aspecte ale Vechiului Testament reflectă nu imaginea, ci umbra caracterului lui Dumnezeu. Ele nu arată adevărata persoană, caracterul, personalitatea, tridimensionalitatea ei, ci doar conturul neclar al ei. Umbra nu arată doar cum e persoana a cărei umbră e proiectată, ci și cum NU e acea persoană."
Este o afirmatie riscanta, in opinia mea.
De ce?
Sa nu uitam ca:
- Dumnezeu a dat, totusi, porunci de genul: "sa omorati tot ce are viata, oameni si vite, etc". El, Dumnezeu, nu avea cum sa comunice prin asta ceva de genul: "Eu NU sunt asa, Eu sunt cum voi arata mai tarziu, prin Hristos....!" Erau porunci clare si directe, date de El Insusi.
- Umbra nu poate fi diferita de realitate - singura diferenta este (normal!) ca umbra iti da coordonatele mari ale realitatii si numai realitatea poate reflecta in toata frumusetea si tridimensionalitatea, Adevarul. In alte cuvinte, umbra unei pisici, de exemplu, nu poate fi cea a unui iepure. Este evident, insa, ca umbra nu este realitatea, si ca analogia, pilda, metafora, etc, au limitele lor in redarea Adevarului si ca nu exprima TOT Adevarul, ci esenta lui.
- Insusi Hristos s-a legitimat cu....UMBRA VT. El s-a legitimat cu Scriptura (profetii directe, prototipuri, icoane preinchipuitoare, etc). Doar asa Il putem recunoaste si diferentia de hristosii mincinosi.
- Vechiul Testament nu este totuna cu vechiul legamant, ci mult mai mult decat atat. VT contine vechiul legamant. Vechiul legamant era un "contract" cu natiunea Israel, dar Vechiul Testament vorbeste mai multe: despre cine este Dumnezeu, arata procesul progresiv al descoperirii de Sine dar pastrand toate ingredientele esentiale (ADN-ul) ale Persoanei Lui: Harul, mantuirea prin Har si numai prin credinta, gloria viitoarei Imparatii, rabdarea si mila imense, bunatatea si dragostea coplesitoare, mania Lui progresiva dar si finala, frumusetea si multe altele.... Toate acestea sunt acolo, in VT.
- Acelasi Dumnezeu care a ordonat potopul, nimicirea Sodomei si Gomorei, care a dat un semnal clar despre dreapta Lui judecata asupra paharului mult prea plin de nelegiuri al cananitilor (lucru vestit de altfel, inca de pe timpul lui Avram, in Geneza 15), Cel care a trimis nuiaua Asiriei si a Babilonului pe spinarea lui Israel (dupa care, pentru ca nuiaua a exagerat in manifestarea ei, a trebuit, la randul ei, aspru pedepsita!), Cel care a trimis cele patru urgii/blesteme asupra celor neascultatori (boala, foametea, sabia si fiarele salbatice), este tot Acelasi cu Cel care a judecat Ierusalimul in anul 70 (cu toate grozaviile petrecute atunci), Cel care a ingaduit/permis ca ucenicii Lui, crestinii, sa fie sfasiati de fiare in arenele romane, ucisi, torturati, arsi pe rug, etc, si, in final, tot Acela care va trimite in iazul de foc pe toti cei care nu s-au increzut in Hristos. Nu este nici o deosebire - afara de factorul progresiv al revelatiei despre Sine si de faptul ca in Hristos il vedem pe deplin pe Tatal. Sa nu uitam ca Hristos din Evanghelii, este si Cel din Apocalipsa 19, dar si prefigurat de Ingerul Domnului (Hristos inainte de Intrupare)care s-a implicat direct in toate etapele descrise in VT.
De aceea, eu as avea mai multa grija cand combin VT cu NT.
Multe nu le inteleg, dar de un singur lucru sunt sigur: Dumnezeu este la fel peste tot si in toata vremea - ce este diferit este manifestarea progresiva si cu accente diferite in timp, a caracterului Lui, a Persoanei Lui.
Mult har si pace!
Ovi