Cea mai înaltă chemare - cum să-L iubești pe Dumnezeu cu toată inima?

Mult din viața creștină se concentrează pe ce e secundar pentru Dumnezeu. Lucruri bune, dar secundare. Diavolul întotdeauna ne va ajuta să târguim ce e suprem pentru ce e bun. Dacă nu îl iubim pe Dumnezeu, putem să avem toate virtuțile și toate realizările spirituale și nu ne împlinim destinul nostru înaintea lui Dumnezeu.

Cea mai mare chemare a ta și a mea e să îl iubim pe Dumnezeu cu tot ceea ce suntem. Cum facem asta. Mike Bickle explică într-o serie de mesaje ”dragostea pentru Dumnezeu”:

Aici sunt câteva dintre ideile lui legate de iubirea lui Dumnezeu cu inima noastră...

Există Patru faze ale iubirii de Dumnezeu care nu por fi arse, nici sărite:

1. Primirea revelației Iubirii Lui pentru noi: ”Noi îl iubim pentru că El ne-a iubit mai întâi...” 1 Ioan 4.19
2. Primirea dragostei Tatălui pentru Isus prin puterea Duhului - Ioan 17.26 , Romani 5.5
3. Iubirea de sine în harul lui Dumnezeu - Matei 22.39/ Psalmul 139.13-17

Care credeți că este diferența dintre a ne iubi pe noi înșine în mod păcătos sau într-un mod plăcut lui Dumnezeu?

4. Demonstrarea dragostei nostre față de Dumnezeu prin dragostea supranaturală pe care o avem față de aproapele: Ioan 13.34-35 / 1 Ioan 3.18-19 ”să nu iubim numai cu cuvântul sau cu limba...”

Premisa de bază a vieții cu Dumnezeu e că cei care îl iubesc pe Isus cu pasiune îi vor iubi pe alții mult mai mult și mult mai curat decât cei care nu îl iubesc pe Isus sau nu îl iubesc cu pasiune!

Marcu 12.30 şi: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea ta”; iată porunca dintîi.

Ce înseamnă să îl iubești pe Dumnezeu cu toată inima?

Cum credeți că putem să ne direcționăm inima să îl iubească pe Dumnezeu?

Conform felului în care suntem creați, Dumnezeu nu ne-a dat acces direct asupra motivațiilor și emoțiilor noastre, ci doar indirect: prin controlul minții noastre și al fluxului gândurilor noastre! Altfel spus, nu poți hotărâ unilateral ceva în genul: ”de azi nu voi mai fi motivat de acest lucru, ci îl voi înlocui cu acesta!” Și nu poți decide unilateral în genul: ”peste trei minute decid să simt dragoste pentru cutare!”

Motivațiile și Emoțiile (inima) întotdeauna vor urma în timp (mai devreme sau mai târziu) fluxul gândurilor noastre (mintea)! Deci ne schimbăm inima indirect, operând asupra minții noastre!

Mintea:

Este vastă și fără limită la memorie și la durată în timp.

Limbajul minții sunt imaginile: mintea e studioul în care producem filme noi producem în care noi suntem actorii, producătorii și spectatorii

Pentru că îl avem pe Duhul Sfânt prin puterea lui putem șterge filmele rele și greșite și să le înlocuim  cu altele: Acest proces se numește ÎNNOIREA MINȚII

Efeseni 4:17  Iată dar ce vă spun şi mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiţi cum trăiesc păgînii, în deşertăciunea gîndurilor lor, avînd mintea întunecată, fiind străini de viaţa lui Dumnezeu, din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi inimii lor. Efeseni 4:23  şi să vă înoiţi în duhul minţii voastre...

Romani 12.2 ”să nu vă potriviți felului în care gândește lumea, ci transformați-vă prin înnoirea minții voastre.”

Romani 8,6 : ”gândirea la” înseamnă ”umblarea după” : Romani 8.6  ”Şi umblarea după lucrurile firii pămînteşti, este moarte, pe cînd umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace. ”

Cum îl iubim pe Dumnezeu cu mintea?

1. A-L iubi pe Dumnezeu cu mintea înseamnă să ne umplem mintea cu Cuvântul lui Dumnezeu și să refuzăm să ne umplem mintea cu orice îl întristează pe Duhul și orice ne scade dragostea față de Isus

2Corinteni 10:5  ”Noi răsturnăm izvodirile minţii şi orice înălţime, cari se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu; şi orice gînd îl facem rob ascultării de Hristos. ”

2. Îl iubim pe Dumnezeu cu mintea când decidem să ne vedem trecutul prin prisma adevărului:
1. experiențele negative aduse sub ascultarea lui Isus și sub iertarea Lui...
2. Domnul vrea să ne dea lumină ca în orice loc am interpretat greșit trecutul nostru să ne pocăim
3. V-ați făcut timp să vă cereți iertare pentru fiecare lucru negativ pe care l-ați făcut în trecutul vostru (de care sunteți conștienți) + să vă refaceți relațiile și să înlocuiți gândurile negative cu cele după voia lui Dumnezeu?
3. Îl iubim pe Dumnezeu cu mintea când decidem să ne vedem viitorul prin prisma adevărului:
1. Proverbe 29:18  Cînd nu este nicio viziune (imagine de dorit despre viitor), poporul este fără frîu!
2. Ceea ce credem despre destinul și viitorul nostru și ceea ce decidem cu privire la el influențează dinamic modul în care îl iubim pe Dumnezeu,
3. Oamenii trăiesc într-o criză de identitate oridecâte ori nu gândesc corect despre viitor și nu își definesc clar dedicările cu privire la viitor!
4. Care e viitorul pe care Dumnezeu îl pregătește pentru noi?
5. Cum ne poate influența pozitiv  o imagine reală asupra viitorului în viața de zi cu zi?
6. Care sunt planurile de dezvoltare spirituală pe care le ai pentru viitor?

Dacă dezvoltarea spirituală nu este pe primul loc în planurile noastre (cu imagini concrete), perspectiva noastră asupra viitorului e inadecvată și nu produce dragoste de Dumnezeu în noi!

4. Îl iubim pe Dumnezeu prin modul în care decidem să ne aducem aminte sau să uităm! Oare care e echilibrul potrivit? Să vedem cum procedează Pavel:

Filipeni 3:12-14  Nu că am şi cîştigat premiul, sau că am şi ajuns desăvîrşit; dar alerg înainte, căutînd să-l apuc, întrucît şi eu am fost apucat de Hristos Isus. 13  Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitînd ce este în urma mea, şi aruncîndu-mă spre ce este înainte, 14  alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.

1. Dumnezeu din cauza crucii lui Hristos decide să uite păcatele noastre: Evrei 10:17  adaugă: „Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.”

                                                               i.      vina spune: acțiunile sunt rele/ rușinea spune: tu ești rău!

                                                             ii.      trebuie să refuzăm rușinea păcatelor după ce le-am mărturisit și ne-am pocăit de ele și să nu ne lăsăm acuzați de păcat

                                                            iii.      e bine să simțim vinovăția pentru păcatele pentru care nu ne pocăim, dar nu și pentru cele de care ne pocăim.

                                                           iv.      uităm lucrurile bune pe care le-am făcut pentru Dumnezeu și pentru alții pentru că ne duc la mândrie: Luca 17.7-10 – robul care slujește, nu se așteaptă la recunoștință

                                                             v.      Ne aducem aminte de ce a făcut Dumnezeu pentru noi și de promisiunile lui pentru noi!

1.       1Cronici 16:12  Aduceţi-vă aminte de minunile pe cari le-a făcut, de minunile Lui şi de judecăţile rostite de gura Lui,

2.       Psalmul 107:8  O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!

Pentru cei ce vor mai să-l asculte pe Bickle vedeți aici: http://mikebickle.org/resources/resource/40?return_url=http%3A%2F%2Fmikebickle.org%2Fresources%2Fseries%2Fthe-first-commandment

Imaginea din post luată de aici:
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1c/God_is_Love.JPG